Auziți despre 5G din toate părțile, dar încă nu sunteți siguri ce este exact și cum diferă de 4G? Acest articol explică diferențele cheie dintre rețelele 4G și 5G, de la viteză și latență până la impactul asupra bateriei dispozitivului dvs. mobil.
Termenii 4G și 5G au devenit sinonimi în ultimii ani cu internetul mobil rapid. În acest context, ele sunt și motorul progresului tehnologic. În timp ce 4G sau LTE este deja un standard, 5G vine cu schimbări revoluționare care promit să împingă limitele internetului mobil la un cu totul alt nivel. Veniți cu noi să vedem în ce se deosebesc cele două rețele.
Cea mai vizibilă și discutată diferență dintre 4G și 5G este viteza. În timp ce rețelele 4G ating viteze medii de descărcare de aproximativ 20 Mbps și viteze de încărcare de aproximativ 10 Mbps, rețelele 5G promit o accelerare de până la zece ori mai mare, cu o viteză teoretică maximă de descărcare de până la 20 Gbps și viteze de încărcare de până la 10 Gbps.
În practică, ați putea descărca un film de lung metraj la calitate înaltă în câteva secunde, să trimiteți rapid un fișier voluminos sau să transmiteți fluente și la calitate înaltă în 4K sau 8K.
Un alt parametru cheie care afectează fluiditatea și răspunsul aplicațiilor online este latența, adică întârzierea dintre trimiterea cererii de pe dispozitivul dvs. și livrarea acesteia pe server și înapoi.
În timp ce la 4G latența este în jur de 50 de milisecunde, rețelele 5G pot reduce această latență la o valoare incredibilă de 1 ms, apropiindu-se de timpul de reacție al creierului uman. Acest răspuns aproape instantaneu deschide ușile pentru tehnologii noi, cum ar fi realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR), conducerea autonomă, telemedicina sau jocul online.
Lumea devine din ce în ce mai conectată, din care cauză rețelele 4G se confruntă cu un număr crescând de dispozitive conectate - smartphone-uri, tablete, laptopuri, dar și ceasuri inteligente, brățări de fitness, case inteligente și alte dispozitive IoT (internetul lucrurilor).
Tocmai de aceea rețelele 5G vin cu o capacitate mult mai mare și o lățime de bandă mai largă, permițând conectarea a miliarde de dispozitive fără a afecta viteza și stabilitatea rețelei. Implementarea rapidă a 5G este, așadar, crucială pentru dezvoltarea internetului lucrurilor, a orașelor inteligente, a Industriei 4.0 și a altor tehnologii inovatoare care nu pot funcționa fără o conectivitate fiabilă.
Rețelele 5G utilizează pentru transferul de date benzi de frecvență mai înalte decât 4G. Aceasta le permite să atingă viteze și capacități mai mari, dar, în același timp, reduce acoperirea semnalului și capacitatea de penetrare a obstacolelor, cum ar fi pereții clădirilor sau copacii.
Pentru a asigura o acoperire suficientă a semnalului 5G, este necesară construirea unei rețele mai dense de transmițătoare, ceea ce presupune și costuri mai mari pentru operatori.
Deși rețelele 5G funcționează la frecvențe și viteze mai mari, paradoxal sunt mai eficiente din punct de vedere energetic decât 4G. Datorită optimizării și noilor tehnologii, dispozitivele 5G pot funcționa cu un consum mai mic de energie, prelungind astfel durata de viață a bateriei la o singură încărcare.
Cu toate că 5G este încă în faza de dezvoltare și implementare, oamenii de știință și inginerii deja lucrează la următoarea generație de rețea mobilă – 6G. Se așteaptă ca 6G să aducă o accelerare radicală suplimentară, cu viteze de descărcare de până la 1 Tbps și o latență extrem de scăzută, sub 1 ms.
Rețeaua 6G ar trebui să fie bazată pe tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială (AI), învățarea automată (ML) și blockchain, care îi vor permite să se adapteze mai bine la nevoile utilizatorilor și să optimizeze utilizarea resurselor de rețea.
Dintre inovațiile cheie pe care le-ar putea aduce 6G, se numără:
Se așteaptă ca rețelele 6G să apară în jurul anului 2030 și să promită o nouă revoluție în conectivitatea mobilă și tehnologii.
În prezent, trebuie să ne mulțumim cu 4G-ul stabilit și 5G-ul în curs de dezvoltare. Acesta promite o revoluție în multe domenii, de la divertisment și comunicare online, la sisteme autonome și orașe inteligente, până la telemedicină.
Cu numărul în creștere al dispozitivelor inteligente în gospodării, cresc și riscurile de securitate. Becuri inteligente, sonerii și frigidere știu despre noi mai mult decât cel mai bun prieten. Vă dezvăluim cum să vă bucurați de confortul unei case inteligente și să vă protejați intimitatea.
Inteligența artificială nu mai este de mult sci-fi și avem la dispoziție mai mulți asistenți pricepuți. Doi dintre ei, ChatGPT și noul venit DeepSeek, se luptă acum pentru favorurile utilizatorilor. În ce se deosebesc? Și care dintre ei este cel mai bun?
Code.org Studio este un instrument online popular care oferă copiilor (dar și adulților) acces la lecții de programare interactive și distractive. Cu ajutorul comenzilor vizuale bloc, aceștia pot crea cu ușurință animații, jocuri și aplicații, dezvoltându-și gândirea logică și întărind creativitatea.
Kodu Game Lab este o platformă inovatoare pentru învățarea programării, care permite copiilor să creeze propriile jocuri folosind codificarea vizuală pe bază de blocuri. În același timp, pot experimenta designul jocurilor, dezvoltându-și creativitatea și gândirea logică.
Proiectul Stargate este o inițiativă ambițioasă axată pe crearea unei infrastructuri pentru inteligența artificială în SUA. Scopul este de a investi 500 de miliarde de dolari în următorii patru ani. Proiectul, susținut de giganți precum OpenAI, SoftBank și Microsoft, promite mii de locuri de muncă și dominația economică a SUA.
RoboMind este un instrument educațional creat pentru a învăța bazele programării prin intermediul unui robot virtual. Utilizând limbajul de programare simplu Robo, este alegerea potrivită pentru începători. Studenții învață gândirea algoritmică prin sarcini practice precum navigarea prin labirinturi sau manipularea obiectelor.