Botneturile reprezintă una dintre cele mai periculoase arme ale infractorilor cibernetici. Sunt rețele de calculatoare infectate, controlate în secret de la distanță. Calculatorul dumneavoastră poate deveni parte a acestei armate de dispozitive „zombie” și poate fi folosit pentru atacuri DDoS, trimiterea de spam, mineritul de criptomonede sau furtul de date. Cum să recunoașteți că sunteți o victimă și cum să vă protejați eficient?

Într-o zi, calculatorul tău începe să se comporte ciudat. Este mai lent decât de obicei, ventilatoarele se pornesc brusc la maxim, și deși nu faci nimic solicitant, pare că ceva în fundal consumă resursele sistemului. Din păcate, cu mare probabilitate ai devenit fără să știi parte dintr-un botnet – una dintre cele mai periculoase arme din arsenalul infractorilor cibernetici.
Un botnet este o rețea de calculatoare și dispozitive infectate, care sunt controlate în secret de un atacator (adesea denumit „botmaster”). Denumirea provine din combinația cuvintelor „robot” și „network” (rețea), descriind fidel natura sa – o armată de „roboți” computerizați gata să execute ordinele stăpânului lor.
Fiecare computer infectat din această rețea se numește „bot” sau „zombie”. Ceea ce face botneții atât de periculoși este puterea lor colectivă. În timp ce un singur computer infectat are un potențial limitat, mii sau chiar milioane de dispozitive conectate creează o putere de calcul considerabilă, care poate fi folosită în mod abuziv pentru activități dăunătoare.
Procesul prin care computerul tău se transformă într-un „bot” obedient începe cu o infecție de malware.
Există mai multe moduri obișnuite prin care acest lucru se poate întâmpla:
După o infecție de succes, malware-ul se instalează în sistemul tău, de obicei rămânând neobservat. Este conceput să se ascundă de programele antivirus și de utilizatori. Apoi se conectează la un așa-numit server de command and control (C&C) – un nod central de unde botmasterul controlează întreaga rețea.

Odată creat botnetul, poate fi folosit pentru diverse activități rău intenționate. Cele mai cunoscute vor fi detaliate mai jos.
Cea mai cunoscută utilizare a botneților sunt atacurile DDoS. Atacatorul în acest caz comandă tuturor boturilor din rețea să trimită simultan cereri către un serviciu web sau un server specific. O cantitate masivă de trafic copleșește serverul țintă, care nu mai este capabil să proceseze cererile legitime.
Un exemplu este botnetul Mirai, care în 2016 a generat unul dintre cele mai mari atacuri DDoS din istorie, blocând temporar servicii importante de internet, inclusiv Twitter, Netflix și Reddit.
Calculatorul tău poate fi folosit pentru trimiterea emailurilor nedorite sau răspândirea suplimentară a malware-ului. Atacatorii pot astfel distribui spam fără a-și dezvălui identitatea reală, deoarece emailurile provin de la calculatoare legitime, dar compromise.
Un botnet poate fi echipat cu funcții pentru monitorizarea tastării, captarea imaginilor de ecran sau căutarea în fișiere. Acest lucru le permite atacatorilor să îți fure parolele, numerele de carduri de credit, datele personale sau secretele comerciale.
În ultimii ani, a devenit populară utilizarea puterii de calcul a botneților pentru mineritul de criptomonede (așa-numitul cryptojacking). Calculatorul tău poate mineri în fundal Bitcoin, Monero sau alte criptomonede, în timp ce tot profitul merge în buzunarele atacatorului. Tu, între timp, plătești un consum crescut de electricitate și te confrunți cu un performanță redusă a dispozitivului tău.
Multe atacatori chiar își închiriază botneții altor infractori cibernetici – este un model cunoscut sub numele de „Botnet-as-a-Service” (BaaS). Pentru o taxă, oricine își poate închiria un botnet pentru propriile scopuri rău intenționate, fără necesitatea cunoștințelor tehnice pentru a-l crea.
Istoria botneților este plină de exemple de rețele distrugătoare care au cauzat daune semnificative.
Conficker, descoperit la sfârșitul anului 2008, a devenit rapid unul dintre cei mai renumiți botneți din istoria cibercriminalității. În vârful activității sale din 2009, a infectat peste 10 milioane de calculatoare Windows în întreaga lume, făcându-l una dintre cele mai mari rețele de botnet din toate timpurile.
Ceea ce făcea Conficker extrem de periculos era capacitatea sa de a se actualiza și de a se apăra constant de detectare. Malware-ul putea bloca accesul la site-urile de securitate, împiedica descărcarea actualizărilor și avea funcții avansate pentru ascunderea urmelor.
În ciuda faptului că a fost creat un grup de lucru special (Conficker Working Group) pentru a-l combate, care cuprindea companii de securitate importante, Conficker rămâne parțial activ și astăzi, deși la o scară mult mai mică.
Gameover Zeus a apărut în jurul anului 2011 și a devenit rapid unul dintre cele mai temute malware-uri financiare. Specializat în furturile de date bancare și parole, se estimează că a cauzat daune financiare ce depășesc 100 de milioane de dolari.
Spre deosebire de predecesorii săi, folosea o rețea de comunicare criptată peer-to-peer în locul serverelor tradiționale C&C, ceea ce îngreuna semnificativ detectarea și eliminarea sa. Acest botnet a fost adesea asociat cu ransomware-ul CryptoLocker, care criptography fișierele victimelor și cerea o recompensă.
În 2014, o operațiune internațională de anvergură denumită „Operation Tovar” a reușit să perturbe temporar infrastructura botnetului. Creatorul său, rusul Evgenij Bogačev, a fost acuzat și figurează și acum pe lista FBI cu o recompensă de 3 milioane de dolari pentru informații care să conducă la capturarea sa.

Mirai, care a apărut în 2016, a adus o schimbare majoră în concepția botneților, concentrându-se în principal pe dispozitivele IoT cum sunt camerele, routerele și monitoarele pentru copii. Botnetul folosea o strategie simplă, dar eficientă – scana sistematic internetul și încerca să se conecteze la dispozitive folosind o bază de date de date de autentificare implicite.
Întrucât mulți utilizatori nu schimbă niciodată setările din fabrică, această abordare a fost surprinzător de reușită. Mirai a câștigat atenția internațională pe 21 octombrie 2016, când a realizat un atac masiv DDoS asupra companiei Dyn, furnizor de servicii DNS.
Atacul a scos temporar din funcțiune serviciile interente importante, inclusiv Twitter, Netflix, Reddit și multe altele. Cea mai îngrijorătoare caracteristică a Mirai a fost că codul său sursă a fost publicat online, conducând la crearea multor derivate și imitatori.
Mirai a deschis astfel practic o nouă eră a botneților IoT, care continuă să reprezinte o amenințare semnificativă având în vedere numărul tot mai mare de dispozitive IoT adesea insuficient securizate.
Emotet a apărut pentru prima dată în 2014 ca un troian bancar relativ simplu, dar s-a dezvoltat treptat într-o infrastructură modulară sofisticată pentru distribuția de malware. A fost desemnat „cel mai periculos malware din lume” până la dezintegrarea sa printr-o operațiune de poliție internațională în ianuarie 2021.
Punctul său forte principal era capacitatea de a se răspândi prin emailurile compromise, care conțineau adesea documente malițioase și foloseau ingineria socială pentru a convinge victimele să activeze macro-urile.
Emotet funcționa ca „malware-as-a-service” și era închiriat altor infractori cibernetici pentru distribuția altor programe malițioase, inclusiv ransomware precum Ryuk sau troieni bancari precum TrickBot. Modularitatea sa le permitea operatorilor să își adapteze atacul la ținte specifice și să își schimbe constant tacticile pentru a evita detectarea.
Deși a fost neutralizat în ianuarie 2021 prin acțiunea coordonată a forțelor de poliție din opt țări (inclusiv Țările de Jos, Germania și SUA), există îngrijorări că s-ar putea reapărea în viitor, așa cum s-a întâmplat cu mulți alți botneți.
Detectarea unui botnet poate fi dificilă, deoarece malware-ul modern este conceput să rămână ascuns și discret. Ar trebui să fii atent dacă computerul devine încet fără un motiv aparent, ventilatorul se pornește des la maxim chiar și în timpul lucrului obișnuit, sau observi o activitate de rețea neobișnuită în momentele când nu folosești activ computerul.
Alte semnale de avertizare pot fi comportamentul ciudat al browserelor web, cum sunt redirecționările neașteptate sau deschiderea spontană a noilor file. Suspicioasă este și orice schimbare inexplicabilă în setările sistemului, evenimente sistemice neobișnuite sau mesaje de eroare care apar într-o măsură mai mare.
Un semn foarte alarmant este când contactele tale pe rețelele sociale încep să primească mesaje pe care nu le-ai trimis în mod conștient – ceea ce poate indica faptul că atacatorii au obținut acces la conturile tale sau că computerul tău răspândește activ malware.
Prevenirea este întotdeauna mai bună decât tratarea, mai ales când vorbim despre botneturi. Mai jos am alcătuit pentru dumneavoastră câteva metode de a vă proteja dispozitivele.
Actualizările regulate ale sistemului de operare și aplicațiilor sunt esențiale. Producătorii de software lansează regulat actualizări de securitate care rezolvă vulnerabilitățile care ar putea fi exploatate pentru a infecta dispozitivul dumneavoastră.
Parole puternice și unice pentru fiecare cont și autentificarea cu doi factori reduc semnificativ riscul accesului neautorizat. Luați în considerare utilizarea unui manager de parole care să vă ajute să gestionați datele de autentificare. Puteți utiliza și aplicații de autentificare.
Nu deschideți atașamente sau linkuri din e-mailuri de la expeditori necunoscuți. Chiar dacă e-mailul pare să provină de la o persoană cunoscută, dacă este neașteptat sau pare suspect, verificați autenticitatea acestuia printr-un alt canal de comunicare. De exemplu, sunați persoana respectivă sau luați legătura cu aceasta prin rețelele sociale.
Descărcați și instalați aplicații doar din magazine oficiale sau direct de pe site-urile web ale producătorilor. Evitați software-ul piratat, care adesea conține malware.
Investiți într-o soluție de securitate care oferă protecție în timp real împotriva diferitelor tipuri de amenințări. De asemenea, efectuați regulat scanări complete ale sistemului.
Schimbați datele de autentificare implicite ale routerului, folosiți criptarea WPA3 dacă este disponibilă și actualizați regulat firmware-ul routerului.
Dacă bănuiți că computerul dumneavoastră face parte dintr-un botnet, următoarele acțiuni vă pot ajuta:
Amintiți-vă că în lupta împotriva botneturilor suntem cu toții în aceeași barcă. Fiecare calculator care rămâne nesecurizat poate deveni o armă în mâinile infractorilor cibernetici. Cu toate acestea, vă puteți apăra prin prudență în navigarea pe internet și prin instalarea de programe antivirus de calitate.

Jocurile în cloud permit rularea jocurilor de oriunde, fără a fi nevoie de hardware scump. În articol veți afla cum funcționează streamingul de jocuri, ce avantaje și limitări aduce și care servicii stabilesc astăzi direcția. Și mai ales: poate cu adevărat să amenințe consolele clasice?

Când introduceți o adresă web în browser, pagina corectă se încarcă imediat. Sistemul DNS se ocupă de acest lucru, fără de care internetul, așa cum îl cunoaștem, nu ar exista. În articol veți afla ce este DNS, cum funcționează, ce tipuri de înregistrări conține și de ce este important pentru viteza și securitatea conexiunii.

Microcipurile cerebrale deja permit controlul computerului doar prin gânduri. În articol veți afla cum funcționează, ce beneficii au adus primilor utilizatori și ce promisiuni fac cercetătorii și Elon Musk. Împreună cu speranțele, apar și întrebări despre siguranță, etică și unde ne-ar putea duce această tehnologie.

Consumul de date pe mobil poate uneori să surprindă neplăcut. Cele mai multe date sunt consumate de serviciile de vizionare video și de ascultat muzică - câte date consumă YouTube, Netflix sau Spotify? Și ce alte aplicații, cum ar fi rețelele sociale, hărțile sau apelurile video? Consultați o prezentare generală a celor mai mari consumatori și aflați cum să țineți sub control datele pe mobil.

Se încetinește internetul sau bănuiești că cineva străin s-a conectat la Wi-Fi-ul tău? Îți vom arăta cum să afli cine este conectat la Wi-Fi și ce să faci dacă găsești un intrus.

Inteligența artificială poate scrie articole, analiza date și genera videoclipuri. Cu toate acestea, există abilități și profesii pe care această tehnologie nu le poate înlocui (încă). În articol, vom examina unde are omul încă avantajul, de ce AI are nevoie de supraveghere umană și ce abilități va fi din ce în ce mai valoros să le dezvoltăm în lumea digitală.