Un nou studiu a dezvăluit un fapt alarmant: sateliții Starlink de la SpaceX, destinați să ofere internet, produc emisii radio perturbatoare, care amenință observațiile spațiale ale radiotelescoapelor. Emisiile din a doua generație de Starlink sunt de până la 30 de ori mai puternice decât generația anterioară și reprezintă o problemă serioasă pentru astronomi.

Ne întunecă ferestrele către trecutul universului? Radiotelescoapele, care datorită capacității lor de a capta unde radio slabe ne permit să privim miliarde de ani în trecut, nu mai sunt la fel de eficiente ca înainte. În ultima vreme, ceva le perturbă. Paradoxal, vinovatul nu sunt galaxiile îndepărtate, ci sateliții Starlink, care încearcă să ne facă viața mai plăcută aici pe Pământ.
Un nou studiu folosind radiotelescopul olandez LOFAR a dezvăluit că sateliții Starlink de la SpaceX, care asigură conexiuni la internet, produc emisii radio perturbatoare. Deși nu sunt lansate intenționat, sunt de milioane de ori mai puternice decât semnalele slabe din spațiu pe care LOFAR și telescoape similare le studiază.
În timp ce prima generație de Starlink a reprezentat o provocare pentru astronomi, a doua generație, lansată de anul trecut, este și mai problematică. Emisiile acestor sateliți sunt de până la 30 de ori mai puternice.
Compania SpaceX plănuiește să lanseze pe orbită zeci de mii de alți sateliți Starlink. Dacă nu vor reuși să limiteze emisiile radio, ar putea avea consecințe catastrofale pentru radioastronomie.
Pentru telescoape precum LOFAR, ar deveni practic imposibil să găsească pe cer un loc fără interferențe. Din fericire, SpaceX colaborează cu astronomii pentru a găsi soluții. Inginerii ambelor părți împărtășesc date și caută modalități de a reduce emisiile. Dacă vor reuși sau nu, numai timpul va spune.
Problema nu se referă doar la SpaceX. Pe orbită se află din ce în ce mai mulți sateliți de la diverse companii și numărul acestora va crește vertiginos în următorii ani. Prin urmare, este esențial ca și alte entități să se alăture în căutarea soluțiilor și să se asigure că dorința noastră de a avea conexiuni la internet nu va întrerupe cercetarea universului.

Agenții AI nu mai sunt doar un experiment al companiilor tehnologice. Din ce în ce mai des apar în instrumentele pe care le folosim zilnic și sunt capabili să planifice, să decidă și să execute sarcini în mod independent. Explicăm ce este un agent AI, cum diferă de un chatbot obișnuit și unde vă poate economisi timp și energie în mod real.

Termenul cache apare în browser, în setările telefonului și chiar, când apar probleme cu site-urile web, dar puțini știu exact ce înseamnă. Memoria tampon are scopul de a accelera încărcarea datelor, dar uneori poate fi mai degrabă un obstacol. Să explicăm ce este memoria cache, cum funcționează în practică și când are sens să o eliminați.

Activitățile online zilnice au o amprentă energetică reală, care se multiplică rapid în ansamblu. În articol, ne uităm la ce înseamnă amprenta de carbon digitală, câtă energie consumă utilizarea obișnuită a internetului și care sunt activitățile care împovărează cel mai mult mediul. O atenție deosebită merită acordată domeniilor unde consumul crește cel mai rapid și impactul nu este vizibil la prima vedere.

În jurul luminii albastre au apărut o serie de simplificări și temeri inutile. Lumina albastră înainte de culcare este discutată cel mai frecvent, dar influența ei nu se limitează doar la adormire. Să punem lucrurile în context, să separăm faptele de mituri și să vedem când are sens să ne ocupăm de acțiunea sa și când este mai mult o teamă exagerată.

Atacurile ransomware sunt astăzi printre cele mai frecvente amenințări cibernetice și de mult timp nu mai privesc doar companiile mari. Un singur clic neatent și poți pierde accesul la datele tale. Vom explica ce este ransomware, cum funcționează și de ce atacatorii se îndreaptă din ce în ce mai des și către utilizatorii obișnuiți și firmele mici.

Conectarea la internet astăzi nu este doar o chestiune de viteză, ci și de încredere. Rețelele deservesc din ce în ce mai multe dispozitive, date sensibile și servicii care comunică practic neîncetat. Acesta este motivul pentru care apare abordarea numită zero trust, care presupune că nimic nu este considerat automat sigur. Articolul explică de ce a apărut acest model și cum se reflectă discret în funcționarea zilnică a internetului.