Viteza.ro știri Phishing în era AI: Cum să recunoști un e-mail fraudulos când nu mai arată suspect

Phishing în era AI: Cum să recunoști un e-mail fraudulos când nu mai arată suspect

Atacurile de phishing par astăzi deseori de încredere și convingătoare. Datorită inteligenței artificiale, sună personal, imită companii cunoscute și poate fi greu de detectat. În articolul nostru, vei afla cum funcționează phishingul modern, de ce ar trebui să fii atent la el și cum te poți proteja eficient împotriva sa.

Phishing în era AI: Cum să recunoști un e-mail fraudulos când nu mai arată suspect

Vine un mesaj. Arată serios, se scrie că ai o problemă cu contul, iar la sfârșit ți se cere să-ți verifici parola. Totul pare de încredere – și aici e problema. Atacurile de phishing au trecut printr-o transformare tăcută: nu mai sunt de râs, ci trebuiesc opriți. Datorită inteligenței artificiale, escrocii știu să scrie ca o bancă reală, un magazin sau un coleg de la muncă. Și reușesc să se potrivescă cu tonul, limba și situația în care te afli cu adevărat.

În timp ce înainte se putea recunoaște o escrocherie după limba cehă defectuoasă sau adresa suspectă, astăzi contează detaliile mici. O provocare neașteptată la acțiune, un stil de comunicare schimbat, o redirecționare subtilă. Phishingul este acum mai precis, mai inteligent și semnificativ mai greu de recunoscut ca niciodată.

În acest articol îți vom arăta cum funcționează phishingul modern, de ce trebuie să fii atent la el și cum să te protejezi eficient – fie că ești un utilizator experimentat sau un începător pe internet care nu vrea să fie înșelat.

Ce este phishingul și de ce oamenii tot cad în capcana lui?

Phishingul este o formă de escrocherie care încearcă să fure de la utilizator datele sensibile – cum ar fi numele de utilizator, parole sau informații de plată. Cel mai des vine prin e-mail, dar apare tot mai des și prin SMS, pe rețele de socializare sau în aplicațiile de chat. Atacatorul se dă drept o organizație sau persoană de încredere pentru a crea impresia de legitimitate și a provoca o reacție rapidă.

Chiar dacă s-a vorbit despre phishing de ani de zile, încă mai funcționează. De ce? Pentru că țintește emoțiile umane – frica, încrederea, curiozitatea sau lipsa de atenție de rutină. Și pentru că se pretinde a fi ceva cunoscut. Adesea este vorba de mesaje cu avertismente că termenul contului se va încheia, că a fost detectat un acces suspec sau că trebuie să se confirme rapid ceva. Atacatorii se bazează pe faptul că, în grabă și în agitația zilnică, nu vei fi atent.

AI ajută atacatorii să fie mai convingători

Apariția inteligenței artificiale generative a simplificat semnificativ crearea mesajelor de phishing care arată ca o comunicare legitimă de firmă. Escrocii folosesc astăzi instrumente precum ChatGPT, Gemini sau Claude pentru a genera text fără greșeli de gramatică, în limbaj natural și cu tonul care corespunde așteptărilor destinatarului.

Prin combinarea ieșirilor din AI cu datele de pe rețelele sociale, din bazele de date disponibile public sau din șabloanele de e-mailuri scurse, atacatorii pot crea mesaje cu un înalt grad de personalizare. Astfel, destinatarul primește un e-mail care nu trezește suspiciuni. Dimpotrivă, datorită contextului și stilului, pare precum o comunicare normală la care este obișnuit.

Printre tehnicile avansate se află și utilizarea AI pentru traduceri fără markeri de traducere automată, simularea vocii de brand a firmei sau generarea de elemente vizuale credibile, inclusiv pagini de conectare false. Phishingul se deplasează astfel din categoria escrocheriilor amatoare la domeniul atacurilor pregătite profesional, care necesită o vigilență mai înaltă.

Cum să recunoști când ceva nu este în ordine?

Mesajele de phishing par astăzi la prima vedere credibile, dar există în continuare semne prin care le poți descoperi. Nu vorbim despre greșeli stridente, ci despre discrepanțe subtile. Când știi ce să cauți, este mai ușor să fii atent la timp.

Presiune pentru a reacționa rapid

Phishingul creează adesea un sentiment artificial de urgență. Mesajele susțin că, dacă nu vei face imediat ceva – de exemplu, nu confirmi o plată sau nu schimbi o parolă – vei pierde contul, banii sau accesul la un serviciu. Obiectivul este să te forțeze să acționezi fără să gândești. Instituțiile serioase, însă, de obicei, lasă timp pentru verificare și nu folosesc metode coercitive.

Un mesaj neașteptat fără vreun context anterior

Dacă banca, transportatorul sau e-shopul îți scrie fără niciun motiv anterior, de exemplu, că un colet nu a putut fi livrat sau că a fost suspendat accesul, fii atent. Atacatorii mizează pe faptul că situațiile similare se pot întâmpla oricând, astfel mesajul sună credibil.

Adresă de e-mail sau domeniu suspect

Adresa expeditorului poate părea corectă la prima vedere, dar de multe ori conține diferențe mici: caractere înlocuite, o altă terminație sau un domeniu complet diferit mascat cu numele unei companii cunoscute. Privește cu atenție, chiar și o mică abatere poate însemna o înșelătorie.

Link ascuns sau înșelător

Linkurile hypertext pot părea credibile, dar duc la o pagină falsă. Pe un computer, treci cu mouse-ul peste ele și urmărește unde duc cu adevărat. Pe mobil, ține apăsat degetul și verifică adresa. Dacă ceva nu îți sună bine – de exemplu, lipsește numele domeniului sau este prea lungă și complicată – nu face clic.

Ton, format sau limbaj neobișnuit

Mesajul poate conține un ton prea formal sau, dimpotrivă, prea relaxat, exprimări neobișnuite, formatare confuză sau un stil pe care firma nu îl folosește de obicei. Dacă ești obișnuit să primești e-mailuri într-un anumit fel, orice abatere ar trebui să te deranjeze.

Cum să te protejezi în 2025?

Vestea bună este că nu ești lipsit de apărare în fața phishingului. Pe lângă precauția de bază, există și instrumente și proceduri specifice care te protejează mai bine în 2025 decât oricând înainte.

1. Folosește verificarea în doi pași (2FA)

Chiar dacă cineva îți obține parola, fără al doilea pas sub forma verificării printr-o aplicație mobilă sau o cheie hardware, nu poate accesa contul. Cea mai sigură variantă este așa-numita passkey sau autentificarea biometrică prin dispozitiv.

2. Folosește un manager de parole

Managerii de parole nu doar că generează parole puternice și unice, dar deseori recunosc și site-urile suspecte. Dacă managerul nu îți oferă completarea automată, este un semn că site-ul poate să nu fie de încredere.

3. Monitorizează activitatea conturilor tale

Majoritatea serviciilor de e-mail și bancare permit vizualizarea istoricului de conectări și accesuri neobișnuite. Verificarea regulată te poate ajuta să detectezi la timp o încălcare a securității.

4. Actualizează software-ul și dispozitivele

Phishingul țintește adesea sistemele nesecurizate. Versiunile vechi ale sistemelor de operare, browserelor sau clienților de email pot conține puncte vulnerabile care au fost deja corectate – dar nu la tine, dacă nu actualizezi.

5. Folosește filtrele de e-mail și protecția împotriva spamului

Serviciile moderne de e-mail conțin algoritmi avansați care detectează tentativele de phishing pe baza comportamentului, reputației expeditorului și chiar a conținutului însuși. Asigură-te că sunt activate și actualizate.

6. Educă-te și urmărește tendințele

Atacatorii își schimbă constant tehnicile. Urmărește campaniile frauduloase actuale, de exemplu, prin intermediul paginilor băncilor, furnizorilor de e-mail sau autorităților naționale de securitate.

Ai încredere, dar verifică

Phishingul în era inteligenței artificiale nu mai ține de greșeli evidente, ci de detalii observate doar de cei care știu că trebuie să fie atenți. E-mailurile care arată normal, linkurile care par credibile și numele pe care le știi.

Încrederea digitală nu ar trebui să fie niciodată oarbă. Chiar dacă cunoști serviciul sau expeditorul, verifică. Oprește-te. Fă clic doar atunci când ești sigur. Deoarece securitatea cibernetică nu este o chestiune de tehnologie, ci de comportament zilnic.

Când introduceți o adresă web în browser, pagina corectă se încarcă imediat. Sistemul DNS se ocupă de acest lucru, fără de care internetul, așa cum îl cunoaștem, nu ar exista. În articol veți afla ce este DNS, cum funcționează, ce tipuri de înregistrări conține și de ce este important pentru viteza și securitatea conexiunii.

Microcipurile cerebrale deja permit controlul computerului doar prin gânduri. În articol veți afla cum funcționează, ce beneficii au adus primilor utilizatori și ce promisiuni fac cercetătorii și Elon Musk. Împreună cu speranțele, apar și întrebări despre siguranță, etică și unde ne-ar putea duce această tehnologie.

Consumul de date pe mobil poate uneori să surprindă neplăcut. Cele mai multe date sunt consumate de serviciile de vizionare video și de ascultat muzică - câte date consumă YouTube, Netflix sau Spotify? Și ce alte aplicații, cum ar fi rețelele sociale, hărțile sau apelurile video? Consultați o prezentare generală a celor mai mari consumatori și aflați cum să țineți sub control datele pe mobil.

Se încetinește internetul sau bănuiești că cineva străin s-a conectat la Wi-Fi-ul tău? Îți vom arăta cum să afli cine este conectat la Wi-Fi și ce să faci dacă găsești un intrus.

Inteligența artificială poate scrie articole, analiza date și genera videoclipuri. Cu toate acestea, există abilități și profesii pe care această tehnologie nu le poate înlocui (încă). În articol, vom examina unde are omul încă avantajul, de ce AI are nevoie de supraveghere umană și ce abilități va fi din ce în ce mai valoros să le dezvoltăm în lumea digitală.

Vi se întâmplă ca videourile să se întrerupă sau jocurile să se blocheze, chiar dacă plătiți pentru „internet rapid”? Poate că pur și simplu nu aveți conexiunea potrivită pentru ceea ce faceți acasă. Ce viteză de internet aveți nevoie pentru a urmări TV, streama filme, munci de acasă sau juca online? În articol veți găsi o comparație clară.